Zburând, plutind…

De-ai fi acum ca altcândva…

De-ai fi acum ca-ntodeauna…

Aș fi și eu, am fi și noi,

Cum e în fiecare toamnă bruma…

Am fi tot reci, tot trecători

Prin viață și prin umbre vechi,

Două simple adieri

Ca doi curenți rătăcitori…

Și-așa zburând nestingherit

Peste tot și nicăieri

Cu gânduri multe și mărunte

Ce au fugit de sufletele noastre,

Să nu-ți mai pese că ești om!

Să nu ne pese că pierim,

Căci noi zburăm și azi și mâine

Și vom zbura mereu, plutind!

Carmen-Ioana Frandeș,

20 noiembrie 2017,

Valea Gurghiului

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s