De ce? … Viața e o BINECUVÂNTARE!

…Și mai știi ceva?IMG_3069

Viața e prea frumoasă să o lăsăm neprețuită, netrăită așa, în cel mai frumos  mod posibil!

Înțelegi tu, oare, cum se poate întâmpla asta? Îți spun eu! …trăind cu adevărat, simțind până în adâncul sufletului… Și știi de ce? …Pentru că totul este un proces! (îmi amintesc că am auzit asta, clar și răspicat, acolo, departe, peste ocean, de la una dintre bucătăresele ce ne hrănea, o femeie simplă, dar respectată, un om ce pune tot sufletul în ceea ce face… iubește și dăruiește)… Toate trec, și în special, foarte repede, tot ce e frumos!

IMG_3275

De ce  să nu ne bucurăm cu adevărat?

IMG_3066

De ce să nu simțim?

De ce să nu fim oameni, într-adevăr?

De ce să ne ținem legați cu lanțuri, să nu ne exprimăm așa cum simțim,  în toate modurile în care simțim?

De ce să ne privăm de esența vieții zăbovind  asupra celor ce vor fi gândite, sau chiar exprimate de către ceilalți în legătură cu modul nostru de exprimare, a ceea ce simțim, a ceea ce sufletul nostru naște, trăiește și viața noastră, cu totul?

De ce să nu primim totul așa, cu brațele deschise, înțelegând că toate se întâmplă exact cum e bine pentru noi, nu cum ne dorim noi neapărat, cu încăpățânare.

De ce să nu avem răbdare și încredere, că cineva, acolo sus, are grijă de noi, că ne este aproape și că toate le vom înțelege la momentul potrivit, că toate vin la momentul potrivit, așa cum s-a întâmplat și până acum și că dacă suntem suficient de deștepți vom fi cei mai fericiți cu viața care am trăit-o deja, pe care dacă am avea ocazia, nu am schimba-o sub nici o formă.

IMG_3058

De ce să nu strigăm în gura mare ,,Mulțumesc!” oricui… tuturor! …Pentru că se află în viețile noastre, pentru că ne zâmbesc, pentru că ne iubesc, sau simplu… pentru că există, sau LOR, că ne-au creeat, ne-au dat viață, suflet, și ne-au crescut, ne-au hrănit, ne-au educat, ne-au îmbrăcat, ne-au sfătuit, ne-au oferit un umăr pe care să plângem și să ne eliberăm de emoție prea puternică, fie ea de tristețe sau bucurie imensă… ne-au oferit mâini de care să ne ținem împreună, brațe în care să tremurăm sau să adormim, poate chiar trupuri la pieptul cărora să stăm neclintiți privind cerul înstelat într-o noapte senină și târzie de vară… ne-au oferit ochi în care se ne pierdem gândurile, să trăim melancolia sau din spatele cărora să furăm, asemeni copiilor, speranța viselor de ,,imediat”… nu de mâine…

IMG_3132

IMG_3139

Eu mulțumesc mereu, prin simplul fapt că iubesc și accept cu brațele, mintea și sufletul deschis…IUBIREA! Eu dăruiesc și asta îmi e de ajuns… ne este tuturor! IUBIRE și DĂRUIRE!

VIAȚA ESTE O BINECUVÂNTARE!

Dar ce merită primit frumos, prețuit! … Haideți să trăim frumos!

Îți amintesc acum și oricând, că te iubesc! Zâmbește și te bucură!

Ești iubit, om drag, suflet frumos!IMG_3020

Cu deosebită emoție,

Carmen cea cu vise și visuri crețe… ❤

P.S: Milioane de mulțumiri prietenului drag,HUSAR PAUL, nebunici, așa ca mine, care pune tot sufletul în ceea ce face, după cum puteți observa atât în pozele din acest articol, cât și în poza de pe coperta primei mele cărți, un fel de copilaș al meu, ce îl port mereu cu mine <3. Curând vă voi povesti mai multe despre el și pasiunea sa pentru fotografie și nu numai… Pe curând!…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s